Generozitatea nu este o alegere,
ea este o consecinta a unor alegeri anterioare, este un rezultat al unor actiuni anterioare pe care le-am facut. Generozitatea este un efect.Asta inseamna ca eu nu pot face alegerea de a fi generos.
Pot doar, eventual, face alegerea de a ma sacrifica.
Cand sunt generos o fac cu drag si fara greutate, o fac pentru ca asa imi vine, asa mi-e felul.
Generozitatea este revarsarea plina de dragoste a belsugului pe care-l am inauntru si care da pe dinafara. Generozitatea exprima abundenta ce se revarsa, ea nu ma saraceste ci imi da bucurie. Ma incanta sa vad ca si altii se pot bucura de abundenta de care ma bucur eu.
Sacrificiul in schimb ma priveaza de lucruri fundamentale, nu-mi da bucurie nici mie si nici celui pentru care, sau datorita caruia ma sacrific.
Cele doua, generozitatea si sacrificiul, desi din punct de vedere al respectului fata de propria persoana sunt foarte diferite, daca nu suntem atenti ar putea fi confundate pentru ca au unele elemente comune.
Care sunt asemanarile?
Cu amandoua oferim ceva, dam ceva si amandoua presupun un efort, deci ne obosesc.
Un exemplu la locul de munca ar putea fi consilierea clientilor.
Eu pot sa consiliez clientii din spirit de sacrificiu; o fac pentru ca trebuie.
Posibilele motivatii pentru aceasta actiune ar putea fi: frica de a nu fi penalizat daca nu imi fac treaba, dorinta de a fi apreciat pentru treaba bine facuta, simtul corectitudinii si al datoriei.
Cand consiliez din sacrificiu, motivatia este in afara mea si este impotriva mea.
Efortul pe care-l fac, ma secatuieste de energie, iar clientii devin adversarii mei, trebuie sa ma apar de ei pentru ca nu-mi dau pace: "ma agaseaza cu intrebari inutile si uneori absurde; uneori nici macar nu stiu ce vor, sau vor lucruri contradictorii; ma obosesc cu mofturile lor, cu aroganta lor, cu pretentiile lor .."
Care este, in acest caz, calitatea muncii mele ca si consilier clienti?
Raspunsul cred ca este evident: o calitate foarte slaba.
Neintelegand cu adevarat clientul, nu am cum sa-l sevesc bine.
Pot sa invat toate tehnicile de vanzare, daca imi fac treaba din datorie, daca clientul nu mi-e drag, acesta ma va obosi intr-atat incat voi fi justificat sa ma apar de el, sa ma inchid fata de el deci sa nu-l inteleg.
De asemenea cred ca este evident si ce sanse pot avea sa fiu apreciat la locul de munca, sa fiu promovat, sa fiu un angajat de succes: sanse minime.
O alta posibilitate este sa consiliez clientii din generozitate; ma bucur sa ofer clientilor ceea ce stiu si le poate folosi.
Motivatia acestei actiuni este ca mi-s dragi clientii, si fiind capabil sa le ofer ceea ce au nevoie, le ofer cu drag.
Cand consiliez din generozitate, impreuna cu efortul (si oboseala aferenta) pe care il fac, primesc o mare bucurie, acea de a fi fost util cuiva, sunt satisfacut, stiu ca a meritat efortul.
In acest caz este o oboseala usoara, placuta, in pace, cu rost.
Simt o stare care imi spune: "esti la locul potrivit, munca ta are rost, viata ta are sens".
Relationand cu clientii, fiind in aceasta stare, consilierea este mult mai eficienta deoarece clientii sunt deschisi sa primeasca indrumarea mea, iar eu sunt deschis sa inteleg bine care este necesitatea si dorinta clientului.
Aceasta stare de utilitate si de rost pe care o simt ajuta foarte mult la comunicarea eficienta dintre mine si client si sa gasim impreuna solutia cea mai buna.
Gasirea acestei solutii optime pentru client face ca toata lumea sa fie fericita: clientul a cumparat produsul cel mai potrivit pentru el, firma a facut vanzare, iar eu mi-am largit orizontul deoarece sunt imbogatit cu experienta clientului si am satisfactia utilitatii, a faptului ca efortul meu are un rost. Acest sentiment il putem avea doar atunci cand cu adevarat sunt castigate toate cele trei parti: clientul, firma, angajatul care a facut vanzarea.
Cum alegi sa fii in viata: generos sau sacrificat?
Pentru a fi generos este necesar sa te pregatesti, sa ai discernamant si sa faci alegeri.
Apoi este necesar sa fii coerent cu aceste alegeri, sa faci efortul de a-ti ordona viata in functie de ele.
Sa fii generos necesita o pregatire complexa dar consecinta este ca iti face viata usoara si frumoasa.
Sa te sacrifici, in schimb, este mai simplu: nu trebuie sa faci nimic, este suficient sa fii distrat, doar astepti uitandu-te la televizor si mancand pop-corn.
Iar momentul in care va trebui sa te supui si sa te sacrifici, va veni cu siguranta.
Sa te sacrifici este simplu dar nu este usor.
Consecinta sacrificiului este o viata grea ... uneori foarte grea.
Cu mentalitatea de sacrificiu n-ai sa ajungi niciodata un angajat de succes,
cu generozitatea - da.
Generozitatea iti da aripi sa lucrezi cu spor si cu rezultate excelente, adica clienti si colegi fericiti, o firma prospera.
Aceasta este una din conditiile fundamentale pentru a fi promovat, pentru a fi un om de succes: sa ai rezultate excelente. Nu este singura conditie dar sigur este una fundamentala, iar despre restul vom vorbi in articolele viitoare.
Desigur ca in viata sunt momente exceptionale cand este necesar sa ne si sacrificam, dar pe termen lung epuizeaza.
Normalitatea unei vieti sanatoase si prospere este generozitatea.
Dar care sunt alegerile si actiunile care au ca rezultat generozitatea?
Iata cateva alegeri, pe care daca le fac suficient de regulat astfel incat sa-mi devina obisnuinta, ma ajuta sa devin o persoana generoasa: recunostinta, "arborele de portocal", dragostea de viata.1. Recunostinta.
Recunostinta este o alegere, poate cea mai inalta alegere deoarece presupune multa dragoste si multa inteligenta.In fiecare moment al vietii mele eu am posibilitatea sa aleg sa primesc sau sa refuz ceea ce viata imi ofera deoarece consider ca este bun respectiv rau pentru mine.
Cu adevarat, situatiile pe care le traiesc, persoanele pe care le intalnesc, de-a lungul zilei sunt bune sau sunt rele?
Sunt tentat sa spun ca unele sunt bune altele sunt rele.
Gandindu-ma mai bine, multe din lucrurile pe care le-am catalogat initial a fi rele, ulterior s-au aratat a fi bune.
Este nevoie de multa inteligenta ca mereu, in fiecare lucru care aparent este rau, sa descoperim aspectele pozitive, benefice si astfel sa am deschiderea necesara ca acest bine sa intre in viata mea.
Este un exercitiu, acesta, pe care cu cat il fac mai des, cu atat imi vine mai la indemana. Constientizarea binelui pe care mi-l aduce fiecare eveniment/situatie/persoana aparent negativa, ma pune in conditia sa-l primesc in viata mea, sa ma bucur de el.
Fara consientizare, binele trece pe langa mine, il pierd, raman doar cu situatia neplacuta si cu gandul amar: "viata-i grea!" sau : "viata-i rea, nedreapta!"
In curand, in acest fel, voi avea o predispozitie de suspiciune, de a considera din start viata ca fiind grea si rea si imi voi folosi inteligenta pentru a-mi demonstra acest lucru.
Imi voi folosi toata energia mintii pentru a demonstra rautatea lumii si fara sa vreau, prin asta o voi sustine.
Aceasta este o inteligenta pervertita, pusa in slujba raului si nemultumirii.
Pot face in schimb alegerea unei inteligente iluminate, care cauta binele, evolutia, dragostea in fiecare situatie.
Astfel, in curand voi avea predispozitia de a decoperii lucrurile functionale si benefice, voi avea abilitatea de a descoperii cheita care face sa functioneze lucrurile.
Voi avea o credinta atat de puternica ca aceasta cheita exista, incat indiferent de situatia in care ma voi afla, nu ma voi lasa pana nu o voi gasii.
Aceasta este recunostinta: este obisnuinta de a descoperii lucrurile bune din jurul meu si de a le primi ca pe daruri.
Recunostinta ma ajuta sa cultiv toate celelalte obisnuinte bune, inclusiv generozitatea.
Adica imi da mana sa fiu generos daca am cu ce. Recunostinta ma pune in conditia sa am cu ce sa fiu generos.
2. Arborele de portocal
Arborele de portocal produce fructe in timp ce se dezvolta; productia de portocale face parte din viata lui, din cresterea lui.Cu cat un arbore de portocal produce mai multe portocale, cu atat creste mai mult si cu cat creste mai mult cu atat este capabil sa produca mai multe portocale.
Atitudinea de "arbore de portocal" este o atitudine sanatoasa, armonioasa, o atitudine pe care o pot sustine pe termen lung, toata viata.
Daca reusesc sa am aceasta atitudine la locul de munca, inseamna ca munca devine dezvoltare personala pentru mine si cu cat ma dezvolt mai mult cu atat sunt mai performant si un profesionist mai bun.
Exista si o alta alegere pe care o pot face la locul de munca: atitudinea de "portocala".
Portocala produce suc de portocale prin stoarcere.
Cu cat o portocala este stoarsa mai mult cu atat este mai fara valoare, mai vlaguita de energie si substanta.
Un angajat este stors atunci cand motivatia lui este una exterioara: pedepse, recompense, aprecieri, noutati.
Aceasta atitudine este nociva pentru angajat; pe termen lung il lasa fara resurse: angajatul devine o coaja de portocala - stors si fara valoare, fara bucuria de a trai, fara raspuns la intrebarea "care este sensul vietii mele?"
Este alegerea fiecaruia dintre noi de a stabili care motivatii au prioritate pentru noi: cele externe, in acest caz alegem sa fim "portocala", sau cele interne - sa muncesc de dragul muncii si de dragul oamenilor pe care ii servesc cu munca mea - in acest caz aleg sa fiu "arbore de portocal".
Aceasta atitudine, de "arbore de portocal" este cea care imi da resursele de a da valoare continuu prin ceea ce fac fara sa ma epuizez, este cea care ma pune in conditia de a fi generos in mod spontan, natural, pentru ca asa mi-e felul.
3. Dragostea de viata
"Dragostea adevarata este o optiune. Dragostea nu este numai un sentiment. Este o alegere, un angajament, o cale de comportament..." (din euforia.tv)Primul pas in dragostea de viata este dragostea de sine (care creste prin recunostinta si arborele de portocal).
Dragostea de sine este o alegere pe care eu o pot face de dragul vietii care este in mine.
Eu pot alege sa ma respect, sa descopar si sa apreciez toate lucrurile frumoase pe care Dumnezeu mi le-a daruit: talentele mele, gandurile, sentimentele... , pot alege sa am rabdare cu mine, ingaduinta pentru greselile pe care consider ca le-am facut, sa-mi mai acord o sansa, pot alege sa-mi dau curaj. Pot sa aleg sa-mi cultiv gandurile cele mai bune care sa ma sustina, sa-mi dea bucurie, motivatie, dorinta de a-mi trai viata frumos ...
O multime de alegeri minunate pot face din dragoste de sine!
Dragostea de sine ma face sa aleg usor si cu drag ce este mai bun pentru mine: un stil de viata sanatos (mancare, odihna, sport, ...), un anturaj care sa ma sustina, mentori potriviti.
Dragostea de sine este o alegere pe care o fac impotriva sugestiilor de genul: nu sunt capabil, nu merit, nu sunt frumos, corespunzator, nu voi reusi ...
Cand eu aleg sa tin la mine, sa am grija de mine, sa-mi daruiesc tot ce-i mai bun, eu pun bazele unui caracter bun cu care voi avea succes atat in relatiile pe care le voi construi cat si in cariera.
Al doilea pas in dragostea de viata este atunci cand descopar ca viata pe care o iubesc in mine este aceeasi cu viata din persoana de langa mine si cu viata din mediul care ma inconjoara.
Aceasta descoperire ma face sa iubesc acea persoana si acel mediu ca pe mine insumi.
Este o descoperire fantastica! Imi da libertate si intelegere a oamenilor si a evenimentelor din viata mea.
Cu cat interactiunea cu oamenii si mediul din jurul meu are la baza aceasta dragoste de viata, cu atat mai mult se intareste descoperirea ca viata pe care o iubesc in mine este aceeasi cu viata din afara mea.
"Al doilea pas" nu este un lucru spontan, nu este un lucru care depinde de cineva sau ceva din afara mea.
"Al doilea pas" vine, daca am facut, cel putin partial, primul pas si fac alegerea de a ma deschide la aceasta descoperire: viata pe care o iubesc in mine este aceasi cu viata din afara mea; in consecinta imi vine usor sa o iubesc asa cum ma iubesc pe mine.
In aceste conditii, a fii generos este o consecinta ale acestor alegeri anterioare.
Facand aceste alegeri, generozitatea vine de la sine.
Voi evita astfel sa lucrez, si in general sa-mi traiesc viata, cu spirit de sacrificiu, sa fac ce-si doresc altii iar eu sa ma supun, sa-mi infranez dorintele si visele, sa colaborez la mutilarea mea sufleteasca.
Caracteristica actiunilor mele vor fi generozitatea spontana, bucuria vietii si implinirea ca om.
O viata minunata care merita din plin traita!
Si dragostea de viata nu se termina aici: urmeaza al treilea pas, despre care vom vorbi in curand. Si cine stie cati alti pasi minunati vom mai descoperi dupa aceea.
Tu ce parere ai despre ce ti-am scris?
In care dintre cele doua energii te afli si ce crezi ca poti lua din acest articol pentru a merge pe calea generozitatii?
As fi recunoscator daca ai alege sa impartasesti cu noi experientele tale vis-a-vis de generozitate.
Pentru alte intrebari sau nelamuriri iti stau la dispozitie, lasa-mi un comment si voi cauta sa revin cu feedbackul meu cat mai curand posibil.
Multumesc.
